Noutăți

Singurul motiv pentru care Toader putea amâna interviurile pentru desemnarea candidaților pentru postul de procuror european este modificarea OUG 8 pentru a respecta Regulamentul EPPO

Toader a intrat peste noapte în concediu, după ce a anunțat că interviurile pentru alegerea celor 3 candidați din care va fi desemnat un procuror european din partea României se amână. Nu a dat nicio explicație pentru amânare, nu a anunțat nicio altă dată pentru reluarea interviurilor. OUG 8, adoptată la propunerea lui Toader, încalcă Regulamentul EPPO, așa cum am mai spus public, pentru că a eliminat cerințe esențiale pentru desemnarea procurorilor europeni. Este vorba de experiență în investigațiile financiare, în cooperarea judiciară internațională în materie penală și garanțiile de independență ale procurorilor. În plus, Toader s-a pus în fruntea comisiei de selecție a candidaților, iar din comisie nu face parte niciun reprezentant al Parchetului general. România trebuie să trimită cele trei candidaturi până la sfârșitul lunii martie 2019, pentru a se încadra în termenele stabilite de Comisia Europeană. Vrea Toader să dea curs, și de această dată, intențiilor PSD&ALDE de a sabota EPPO? Își asumă și această rușine?

Citește în continuare

Oamenii lui Dragnea nu mai au limite: șantajează în văzul lumii

PSD s-a răzgândit, nu a mai votat moțiunea, și îl păstrează pe Toader la Justiție. Iordache, portavocea lui Dragnea, i-a transmis însă că prețul este adoptarea OUG-urilor pe legile justiției și codurile penale, care, eventual, să dezincrimineze și alte infracțiuni. „Poate domnul ministru va ieși în ședința de guvern cu acele ordonanțe”, iar termenul expiră la sfârșitul săptămânii, așa cum a stabilit partidul.

O gașcă de politicieni cu probleme penale, interesați doar de salvarea lor, ia decizii pentru o țară întreagă.

Citește în continuare

Mai este CSM garantul independenței justiției?

Ruptura dintre conducerile unor instanțe și judecătorii care vor să fie independenți și să decidă fără presiuni politice este evidentă și este dublată de prăpastia tot mai mare dintre magistrați și conducerea CSM.

CSM, sub actuala conducere, nu a dat încă niciun răspuns solicitării procurorului general de a sesiza CCR în legătură cu OUG 7. Inspecția Judiciară refuză să apere independența autorității judecătorești în urma declarațiilor furibunde ale lui Dragnea împotriva judecătorilor și procurorilor, potrivit presei. Peste 500 de magistrați din țară au cerut CSM să le apere independența în fața atacului lui Dragnea, care cerea direct “resetarea” justiției. Toți vedem pericolul, numai Inspecția judiciară nu îl vede. Inspecția Judiciară este independentă?

Tribunalul Cluj a declanșat procedura de revocare din CSM a judecătorilor Gabriela Baltag și Evelina Oprina. Curtea de Apel Brașov a cerut revocarea din funcția de membru CSM a Liei Savonea, președintelele actual al CSM. Toate acestea sunt reacțiile firești ale judecătorilor care se simt trădați de cei pe care i-au ales să îi reprezinte.

Citește în continuare

Raportul pe 2018 referitor la Turcia

Cihan Ozkan, Huseyin Gunakan, Kahraman Demirez, Mustafa Erdem, Osman Karakaya și mulți alții sunt jurnaliști sau profesori de origine turcă, care anul trecut, în august și septembrie, au fost răpiți din Kosovo, din Republica Moldova și din alte state. În total, numai anul trecut, în 2018, sunt 12.

Evident, toate aceste răpiri au fost făcute la ordinul lui Erdogan cu complicitatea autorităților din aceste țări.

Am văzut imaginile în care profesorii erau arestați în mod brutal chiar în fața școlii, chiar în fața casei, chiar pe stradă, chiar din clasă.

Au fost răpiți și duși la aeroport, urcați într-un avion și trimiși automat în Turcia, fără niciun proces de extrădare și fără nicio cerere de extrădare. Pur și simplu răpire.

Citește în continuare

Există bani în Fondul de securitate a UE pentru protejarea cetățenilor, din păcate, nu toate statele membre îi folosesc

Fondul pentru securitatea internă a Uniunii a fost instituit în 2014 pentru a facilita cooperarea transfrontalieră și schimburile de informații între statele membre. Acest Fond de securitate internă a Uniunii va continua să existe și va fi alimentat din bani europeni și în perioada 2021-2027.

Tocmai pentru că securitatea internă și lupta împotriva criminalității organizate sunt foarte importante pentru toți cetățenii Europei. Trebuie să subliniez că a crescut, în ultimul timp, criminalitatea transfrontalieră.

De aceea, acești bani trebuie cheltuiți pentru a întări frontierele externe și, mai ales, pentru a cumpăra acea aparatură care să poată scana documentele de călătorie, pașapoartele etc. pentru fiecare cetățean UE sau non-UE care intră și iese din Uniunea Europeană. Vorbim de scanare în bazele de date care se face foarte rapid, într-un minut, și scanarea imaginii feței. Toate acestea înseamnă protecție și pentru toate astea există bani în acest Fond de securitate, pe care statele membre trebuie să îi cheltuiască. Din păcate, nu toate statele membre i-au cheltuit.

Citește în continuare

Extinderea Agenției IT a UE pentru Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein

Azi s-a adoptat în Parlamentul European, cu 602 voturi, extinderea Agenției IT a UE pentru Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein, la care sunt raportor al Parlamentului.

Cele 4 state non-UE participă de acum înainte la activitățile Agenției eu-LISA și vor avea acces la baza de date a Agenției IT a Uniunii, dar și UE va putea accesa bazele de date și sistemele informatice ale acestor state non-UE.

Securitatea cetățenilor, combaterea terorismului, prinderea teroriștilor și a infractorilor din grupurile de crimă organizată sunt esențiale și vor fi eficient realizate.

Citește în continuare

Lider

Ca ministru al Justiției (decembrie 2004- aprilie 2007), Monica Macovei a reușit să înlăture “stegulețele roșii”, făcând posibilă integrarea României în Uniunea Europeană la data stabilită: 1 ianuarie 2007.

În premieră în România, a interzis prin lege rămânerea in sistem a judecătorilor și procurorilor care au colaborat cu Securitatea (lustrația) și a introdus interdicția de colaborare, în orice formă, cu agențiile de informații create după 1990.

Monica Macovei a introdus declarațiile publice de avere și interese detaliate și a pus bazele Agenției Naționale de Integritate (ANI).

În 2005, Monica Macovei a creat Direcția Națională Anticorupție (DNA), instituție cu rezultate spectaculoase – și recunoscute în Europa, SUA – în anchetarea unor miniștri, parlamentari, primari, șefi consilii judeţene, magistrati; mulți au fost condamnați definitiv.

Deputat în Parlamentul European

În actualul mandat (2014-2019), Monica Macovei este președinte al Delegației Parlamentului European (PE) la Comisia Parlamentară de Stabilizare și Asociere UE-Albania, membru al Comisiei pentru libertăţi civile, justiție și afaceri interne (LIBE), al Comisiei pentru control bugetar (CONT) și al Conferinței președinților de delegație, precum și membru supleant al Comisiei pentru afaceri externe (AFET) și în Delegația pentru relația cu Statele Unite ale Americii. Este și membru în Intergrupul pentru Transparență, Împotriva Corupției și a Crimei Organizate și în Integrupul Tibet.

Monica Macovei este în prezent raportor al Parlamentului pentru propunerea de modificare a Regulamentului Schengen privind întărirea controalelor la granițele externe ale UE, prin verificarea în bazele de date ale cetățenilor UE și non UE și raportor PE pentru sistemul EURODAC.

Despre Monica Macovei în presă

Datorită Monicăi Macovei, România a obținut aderarea la Uniunea Europeană. (Handelsblatt, 24 aprilie 2007, Germania)

Monica Macovei se joacă cu viața ei. (…) Este prima care încearcă cu adevărat să lupte cu corupția în țara sa. (Trouw, 8 iunie 2006, Olanda)

Monica Macovei este dovada vie că cine îndrăznește imposibilul trebuie să creeze înainte de toate posibilul. (…) Prin urmare, 22 de milioane de români au de ce să îi mulțumească Monicăi Macovei că țara lor intră, alături de Bulgaria, la 1 ianuarie în UE. (Die Welt, 21 decembrie 2006, Germania)

…o icoană a libertăților în România: acest fost ministru român al Justiției este la originea unei operațiuni „cu mâinile curate” în țara ei. (Le Monde, 11 iunie 2013, Franța)

Publicații și Discursuri

Monica Macovei are peste 50 de articole și opinii publicate și a susținut peste 300 de discursuri.

Articole principale:

  • „Confiscarea, punerea sub sechestru și recuperarea activelor”, editorial invitat, Forumul Asociațiilor europene de Drept penal, EUCRIM 2/2013 august 2013;
  • „Deputat european solicită UE să „urmeze bani” în crima organizată”, The Parliament Magazine  online, interviu 23 aprilie 2013;

 

Discursuri principale:

  • „Combaterea corupției în societatea democratică”, Argentina, conferință organizată de Universitatea Stanford, iunie 2016;
  • „Politici anticorupție”, Hertie School of Governance, Berlin, februarie 2016
Logo M10 150px
Logo ECR 300px