Monica Macovei este deputat european la al doilea mandat. În actuala legislatură, 2014-2019, Monica Macovei este președinte al Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere UE-Albania, membru în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), Comisia pentru control bugetar (CONT) și în Conferința președinților de delegație (CPDE). Este membru supleant în Comisia pentru afaceri externe (AFET) și în Delegația Parlamentară PE- USA, cât și membru în Intergrupul pentru transparență, împotriva corupției și a crimei organizate și în Intergrupul Tibet. Monica Macovei este membru al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) din Parlamentul European.
În legislatura anterioară, 2009-2014, Monica Macovei a scris si negociat ca raportor al Parlamentului European 40 de rapoarte adoptate și a negociat 48 de rapoarte ca raportor al grupului PPE, în care a activat, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de rapoarte adoptate. A inițiat, scris și negociat o Declarație scrisă și o Rezoluție privind eforturile Uniunii de combatere a corupției și a inițiat un proiect pilot pentru Dezvoltarea unui Mecanism de Evaluare în sfera anti-corupției pentru identificarea și reducerea costurilor corupției în achizițiile publice cu fonduri UE, finalizat in 2013 printr-un studiu comandat de Oficiul de lupta antifraudă al UE (OLAF). Monica Macovei a fost în perioada 2009-2014 președinte al Comisiei de Cooperare Parlamentară cu Republica Moldova, contribuind decisiv la finalizarea și semnarea Acordului de asociere dintre UE și Republica Moldova și la ridicarea vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova atunci când călătoresc în statele membre UE.
Am participat la ceremonia de decernare a premiului european Carlos V, acordat proiectului “Itinerariile culturale ale Consiliului Europei”.
Premiul i-a fost decernat secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, de Regele Felipe al VI-lea al Spaniei, în ceremonia de la Mănăstirea Regală Yuste.
Citește în continuareMonica Macovei participă astăzi, 9 mai 2019, de Ziua Europei, în calitate de membru al Academiei Europene de Yuste, la ceremonia de decernare a premiului european Carlos V, care celebrează “Itinerariile culturale ale Consiliului Europei”. Premiul va fi decernat de Regele Spaniei, Felipe al VI-lea, într-o ceremonie, la ora 11:00, în Mănăstirea Regală Yuste, fondată în 1402. În vechime, se numea San Yuste sau Sfântul Dreptății. Monica Macovei a devenit membru al Academiei Europene și Ibero-Americane de Yuste în 2008, distincție acordată de regele Juan Carlos I al Spaniei, în aceeași Mănăstire Regală Yuste. «Istoria Europei are o esență culturală, construită de secole și fără granițe. Suntem obligați să reconstruim Europa pe rădăcinile ei culturale care ne-au unit și ținut împreună întotdeauna, în vreme de război și de pace”, a declarat Monica Macovei.
Citește în continuareAstăzi, în România, un grup de politicieni corupți, condus de socialistul Dragnea, care este condamnat definitiv și are noi procese, a luat țara în mână și dă cu ea de pământ: nu respectă programul de guvernare anunțat la alegeri, schimbă legile, șterge infracțiuni, îi subordonează politic pe judecători și procurori, transformă banii de investiții în mită electorală. Distrug inima democrației pentru ca ei, politicienii corupți, să scape de justiție. Soarta a 20 de milioane de oameni stă, până la urmă, în cântar cu salvarea unuia singur?
Drumul nostru este Europa. Asistăm cu disperare la scufundarea țării lovite de Dragnea, Tăriceanu și gașca lor. Eu nu pot să tac. Nu puteți să ne lăsați să sfârșim ca prizonieri ai câtorva sute de politicieni care au în mână pârghiile puterii.
Vă cer să ajutați România! Pentru că, sub aparența democrației, România trăiește astăzi o dictatură criminală și tragedia golirii țării. Acesta este ultimul tren pe care îl putem prinde. Vrem în Europa!
Cercetarea, inovația sunt singurele care aduc progresul pentru fiecare țară în parte, și pentru Uniune, și pentru individ și comunitate. Inteligența, creativitatea, toate puse la muncă, toate împreună – uneori național, uneori transfrontalier – sunt cele care ne duc înainte.
Asta se vede și la vot. Oamenii needucați, oamenii care nu circulă, nu studiază, care nu au contact cu alții din alte țări, nu vor vota un partid democratic și nu vor înțelege ce e democrația și nu vor reacționa la măsuri antidemocratice.
De aceea, Programul Erasmus+ este unul fantastic. În România, în primii ani după 2007 au fost 35.000 de beneficiari. Acum avem peste 250.000 de beneficiari.
Citește în continuareCurtea Europeană de Conturi nu a mai făcut niciun raport privind conflictul de interese din 2012, când l-a făcut la cererea mea și nu l-a făcut public. E vorba de agențiile care lucrează cu industriile. Deci, de șapte ani, Curtea de Conturi nu a făcut, repet, niciun raport privind conflictele de interese, măcar pe agențiile care lucrează cu industriile.
Este foarte important. De câte ori ies pe piață noi medicamente, noi produse, noi elicoptere, avioane, alte modele, noi semințe, toate acestea trebuie avizate de agențiile europene. Și dacă acolo lucrează experți din industrii, așa cum se întâmplă de multe ori, evident că testările nu sunt obiective. Avem nevoie de teste obiective și independente.
Citește în continuareSpălarea de bani ne costă 110 miliarde de euro în fiecare an. Asta înseamnă 1% din PIB-ul Uniunii Europene. În plus, 70% din cazurile de spălare de bani sunt cazuri transfrontaliere. Iar la nivel global, costurile se ridică la peste 1,5 trilioane de euro în cazurile transfrontaliere.
Parlamentul și Consiliul au adoptat anul trecut Directiva a 5-a pentru prevenirea spălării banilor. Uniunea, așadar, are un cadru legislativ pentru combaterea acestui fenomen și termenul de transpunere este ianuarie 2020.
România nu a transpus încă nici măcar a 4-a Directivă împotriva spălării banilor, iar Comisia a început procedura de infringement împotriva României. Și pentru că a întârziat, și pentru că acum o transpune fără să respecte prevederile Directivei a 4-a.
Citește în continuareCihan Ozkan, Huseyin Gunakan, Kahraman Demirez, Mustafa Erdem, Osman Karakaya și mulți alții sunt jurnaliști sau profesori de origine turcă, care anul trecut, în august și septembrie, au fost răpiți din Kosovo, din Republica Moldova și din alte state. În total, numai anul trecut, în 2018, sunt 12.
Evident, toate aceste răpiri au fost făcute la ordinul lui Erdogan cu complicitatea autorităților din aceste țări.
Am văzut imaginile în care profesorii erau arestați în mod brutal chiar în fața școlii, chiar în fața casei, chiar pe stradă, chiar din clasă.
Au fost răpiți și duși la aeroport, urcați într-un avion și trimiși automat în Turcia, fără niciun proces de extrădare și fără nicio cerere de extrădare. Pur și simplu răpire.
Citește în continuareFondul pentru securitatea internă a Uniunii a fost instituit în 2014 pentru a facilita cooperarea transfrontalieră și schimburile de informații între statele membre. Acest Fond de securitate internă a Uniunii va continua să existe și va fi alimentat din bani europeni și în perioada 2021-2027.
Tocmai pentru că securitatea internă și lupta împotriva criminalității organizate sunt foarte importante pentru toți cetățenii Europei. Trebuie să subliniez că a crescut, în ultimul timp, criminalitatea transfrontalieră.
De aceea, acești bani trebuie cheltuiți pentru a întări frontierele externe și, mai ales, pentru a cumpăra acea aparatură care să poată scana documentele de călătorie, pașapoartele etc. pentru fiecare cetățean UE sau non-UE care intră și iese din Uniunea Europeană. Vorbim de scanare în bazele de date care se face foarte rapid, într-un minut, și scanarea imaginii feței. Toate acestea înseamnă protecție și pentru toate astea există bani în acest Fond de securitate, pe care statele membre trebuie să îi cheltuiască. Din păcate, nu toate statele membre i-au cheltuit.
Citește în continuareAzi s-a adoptat în Parlamentul European, cu 602 voturi, extinderea Agenției IT a UE pentru Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein, la care sunt raportor al Parlamentului.
Cele 4 state non-UE participă de acum înainte la activitățile Agenției eu-LISA și vor avea acces la baza de date a Agenției IT a Uniunii, dar și UE va putea accesa bazele de date și sistemele informatice ale acestor state non-UE.
Securitatea cetățenilor, combaterea terorismului, prinderea teroriștilor și a infractorilor din grupurile de crimă organizată sunt esențiale și vor fi eficient realizate.
Citește în continuareÎn OUG 8/2019 nu se mai regăsesc următoarele cerințe esențiale ale Regulamentului EPPO pentru desemnarea procurorilor europeni:
a). experiență în ceea ce privește investigațiile financiare
b). experiență în cooperarea judiciară internațională în materie penală
c). garanțiile de independență ale procurorilor
Eliminând aceste cerințe, Toader arată că vrea să trimită la EPPO procurori fără experiență și subordonați politic lui, de tipul Adina Florea: “nu am fost niciodată un procuror independent“. 14 martie este ultima zi în care procurorii pot să-și depună candidaturile. Toader și Guvernul au timp să modifice OUG pentru a nu încălca Regulamentul EPPO.
Toader trebuie să plece din fruntea comisiei care face selecția, așa cum am cerut încă din august 2018. Un avocat al infractorilor nu poate să aleagă obiectiv candidații pentru funcția de procurori europeni.
Citește în continuare
