Am lucrat cu avertizori de integritate (whistle blowers) din instituțiile europene și au fost foarte utili. Acești oameni vor ca în instituțiile în care lucrează legea să se respecte și, dacă nu se respectă, atunci caută oameni din afară, în care să aibă încredere și cărora să le dea informații și documente. Ei fac asta într-un mod extrem de discret și confidențial, tocmai pentru că nu sunt protejați de legislație.
Comisia Europeană a fost invitată de acest Parlament încă din 2013 să vină cu o propunere legislativă pentru protecția efectivă a acestor avertizori de integritate, atât cei din mediul privat, cât și cei din mediul public. N-am văzut nicio propunere până acum. Nu avem un nivel minim de protecție pentru acești oameni.
WikiLeaks, LuxLeaks, Panama Papers, toate se datorează curajului unor oameni care au venit cu informații din interior și au denunțat corupția, frauda și criminalitatea. Acești oameni nu trebuie hărțuiți, așa cum se întâmplă acum în Luxembourg, ci trebuie, dimpotrivă, protejați.
Vrem sau nu vrem să apărăm banii europeni, fondurile europene de hoție? Trebuie să ne hotărâm, pentru că, dacă vrem, trebuie să-i protejăm pe cei care vin cu informații din interiorul instituțiilor europene.
(Ședința plenară a Parlamentului European, votarea Raportului privind rolul avertizorilor de integritate în protejarea intereselor financiare ale UE, 14 februarie 2017)
