Conferința Right to Know Day – „Transparență la nivelul UE și al statelor membre: Provocări și pașii următori”:

Am făcut două propuneri Comisiei, în cadrul Conferinței: 1. Instituirea unui fond destinat jurnalismului de investigație. Jurnaliștii de investigație sunt vitali pentru transparență, ei scot lucrurile la iveală și arată unde ajung banii noștri. 2. Asigurarea accesului public și necondiționat la numele deținătorilor reali ai oricărei companii.

A cerut Curtea Constituțională o opinie a Comisiei de la Veneția asupra Hotărârii nr. 1/2017 privind regulile de redactare a opiniilor separate sau concurente: da sau nu?

Dacă nu, solicit, din nou, președintelui Curții Constituționale să consulte Comisia de la Veneția. Am transmis Curții Constituționale, pe 30 august, această solicitare și în decurs de o lună de zile Curtea nu a dat niciun răspuns. Lipsa de reacție a președintelui Curții, care nu comunică dacă a sesizat sau nu Comisia de la Veneția, este de neînțeles, dat fiind controversele din spațiul public și criticile și îngrijorările venite din partea judecătorilor, și este o formă de dispreț față de interesul public.

Comisia LIBE va da votul pentru Procurorul European joi, 28 septembrie, Parlamentul European va vota în octombrie – Comunicat de presă

Estimările spun că anual frauda la nivelul Uniunii Europene este de 500 de milioane de euro, asta înseamnă bani furați din buzunarele noastre, cei care plătim taxe și impozite, din care o parte se duc către Uniunea Europeană. Și atunci, trebuie să răspundem la nivelul Uniunii Europene. Răspunsurile naționale nu sunt suficiente, cum am văzut până acum. De asta creăm Parchetul European

Solicit CSM să propună soluții pentru ca pensionarea unor judecători să nu blocheze procesele

Dacă regula devine că judecătorii pot cere să se pensioneze în timpul unui proces și cererea le este aprobată de CSM, ne putem aștepta ca procese în care sunt judecați politicieni sau înalți funcționari publici pentru fapte de corupție să dureze tot mai mult, să coste tot mai mult și să existe riscul ca unele probe să nu mai poată fi administrate, dacă, de pildă, un martor nu mai poate fi audiat a doua oară. (de ex: pleacă din țară, nu mai vine, este determinat în diverse moduri de inculpați sau una din părți să nu mai vină ca martor, poate să decedeze, etc)

Principalele obiective pentru sesiunea parlamentară 2017-2018

Procurorul European este cea mai importantă instituție pentru cooperarea judiciară transfrontalieră în combaterea criminalității pe care a creat-o vreodată legislația europeană. Noua Directivă Împotriva Spălării Banilor ( a cincea), unde sunt raportor de grup: continuă în această sesiune trialogul, respectiv negocierile finale cu statele membre. Unul dintre obiectivele mele majore este eliminarea acțiunilor la purtător în toate statele membre

Solicitare privind consultarea Comisiei de la Veneția asupra Hotărârii nr. 1/2017 a Plenului Curții Constituționale privind regulile de redactare a opiniilor separate sau concurente

Este în interesul Curții Constituționale și al opiniei publice din România ca Hotărârea CCR nr. 1/2017 să fie examinată de Comisia de la Veneția, pentru a-și exprima un punct de vedere, ținând cont de disputele din spațiul public românesc și diversele critici aduse acestei Hotărâri.

Pofta ce-au poftit: Toader predă Justiția PSD-ului și ALDE. Toader egal Stănoiu.

Inspecția judiciară, care îi cercetează disciplinar pe judecători și procurori, trece la Ministerul Justiției, tot ca pe vremea lui Stănoiu, când inspecția era folosită ca instrument politic, făcut dosare la comandă și pentru șantajarea magistraților. Moartea procurorului Panait nu înseamnă nimic pentru Toader&comp.

Ministerul Justiției ar trebui să elimine acțiunile la purtător în sesiunea parlamentară extraordinară convocată săptămâna aceasta. La Bruxelles, discutăm despre interzicerea acestora în toate statele membre în care acestea mai există, chiar și restricționate.

Atunci când proprietarii unor afaceri sunt politicieni și se ascund în spatele unor acțiuni la purtător, iar firmele lor primesc contracte cu statul, adică din banii noștri, nu mai este vorba doar de o simplă afacere, ci de un tratament preferențial, avantaje pe piață și conflicte de interese la nivel politic.

Noul Guvern al lui Dragnea este o glumă proastă și o palmă dată românilor.

Peste 70% dintre membrii noului Guvern Dragnea sunt miniștri din Guvernul Grindeanu, care au fost evaluați în partid cu o activitate foarte slabă, trei dintre ei având, ca și noul prim-ministru, 0 realizări. Este evident că nu competența stă la baza alegerii miniștrilor PSD, ci supunerea față de condamnatul Dragnea.

Codul penal nu trebuie mutilat pentru a face pe plac politicienilor penali, în frunte cu Dragnea. Dacă PSD insistă să introducă un prag valoric pentru abuz în serviciu, acesta să fie în acord cu cerințele și așteptările populației.

În al doilea dosar penal al lui Liviu Dragnea, în prezent în curs de judecată, a fost stabilit un prejudiciu de 108.000 de lei. Orice leu peste această sumă, inserată în OUG 13/2017 de Iordache, care a fost abrogată după protestele oamenilor, ar însemna ca Liviu Dragnea și fosta lui soție să scape de dosarul penal. În cazul altor politicieni, prejudiciul este mai mare. Așa trebuie interpretate strădaniile politicienilor PSD de a introduce un prag cât mai mare sub care abuzul în serviciu să nu fie pedepsit, pentru ca să scape cât mai mulți.