28 iunie 2017 – Monica Macovei – Opinie privind dezbaterea legată de introducerea unui prag pentru abuzul în serviciu
Codul penal nu trebuie mutilat pentru a face pe plac politicienilor penali, în frunte cu Dragnea. Dacă PSD insistă să introducă un prag valoric pentru abuz în serviciu, acesta să fie în acord cu cerințele și așteptările populației.
Decizia Curții Constituționale se referă, în partea de considerente, la absența unui prag valoric, așa cum se referă la lipsa de claritate a legii. Articolul din Codul Penal referitor la abuzul în serviciu nu a fost însă declarat neconstituțional și nici lipsa acestui unui prag de la care abuzul devine infracțiune. Tot în considerente, CCR meționează obligația Parlamentului, și nu a Curții, de a stabili un prag valoric “al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim”.
Reamintesc că România a ratificat, chiar în timpul Guvernului Năstase, Convenția ONU împotriva corupției, care nu prevede niciun prag valoric de la care abuzul este considerat infracțiune și nici nu recomandă așa ceva. Așa cum este formulat acum abuzul în serviciu, în art 297 din Codul Penal, fără un prag valoric, respectă Convenția ONU.
În al doilea dosar penal al lui Liviu Dragnea, în prezent în curs de judecată, a fost stabilit un prejudiciu de 108.000 de lei. Orice leu peste această sumă, inserată în OUG 13/2017 de Iordache, care a fost abrogată după protestele oamenilor, ar însemna ca Liviu Dragnea și fosta lui soție să scape de dosarul penal. În cazul altor politicieni, prejudiciul este mai mare. Așa trebuie interpretate strădaniile politicienilor PSD de a introduce un prag cât mai mare sub care abuzul în serviciu să nu fie pedepsit, pentru ca să scape cât mai mulți.
Simpla stabilire a unui prag valoric la o infracțiune cu intenție, cum este abuzul în serviciu, este de natură să mutileze dreptul penal. La un prejudiciu foarte mic, procurorul însuși poate decide să nu trimită persoana respectivă în judecată sau judecătorul poate decide o pedeapsă mică. Acesta este rostul și logica pedepselor care au limite minime și maxime.
Dacă totuși PSD-ALDE insistă să pună un prag valoric până la care abuzul în serviciu nu se pedepsește penal, atunci valoarea acestuia trebuie să fie cât mai aproape de cerințele societății, nu ale politicienilor anchetați sau judecați pentru abuz în serviciu: între 1 leu și maximum 1.000 de lei. Pentru că altfel, ar însemna că legea penală încurajează abuzul, încurajează până la urmă „furtul” în sens larg. Dacă “furi” mai puțin, ar însemna că nu comiți o infracțiune, ceea ce ar fi contrar oricărui principiu de drept penal.
Nu este exclus ca introducerea unei limite valorice la abuz în serviciu până la care acesta să nu fie infracțiune să ducă, pe viitor, la cereri ca astfel de limite să fie puse la toate infracțiunile cu prejudicii măsurabile în bani. Consecința ar fi că va arunca în haos tot sistemul penal român.
Sper ca ministrul Justiției să aibă înțelepciune și să se comporte ca un jurist, profesor de drept, și nu ca un politician sau prieten al politicienilor. Adică să servească numai interesele românilor și ale unei justiții egale pentru toți. România are nevoie de un ministru al Justiției imparțial și independent de politic, pentru că justiția înseamnă dreptate pentru oameni, predictibilitate și claritate în legi și în practica judiciară, capitol la care suferim în principal din cauza unor parlamentari și a unor șefi de partide cu probleme penale.
Politica internă, cu precădere justiția și statul de drept, trebuie să fie în concordanță cu politica externă a României, când aceasta este în folosul țării și al democrației. Iar politica externă este credibilă numai dacă aceasta concordă cu politica internă. Nu putem spune un lucru afară și face altceva acasă. Orice cedare în fața politicului în chestiuni care țin de dreptul penal se va întoarce, în timp, împotriva societății romanesti si a interesului public al românilor și României.
