Am anunțat astăzi, într-o conferință de presă la sediul PDL, că am elaborat un proiect de modificare a Legii 14/2003 privind înființarea partidelor politice, care să reducă drastic cerința privind numărul inițial al cetățenilor care pot înființa un partid politic. Declarația mea a fost următoarea:
Transcript:
“Eu am scris un proiect de lege prin care vreau să se modifice viața politică din România: este vorba de modificarea prevederilor privind înființarea unui partid politic. Competiția politică trebuie să vină nu din mărimea și din numărul de susținători cerut la înființarea unui partid politic, ci din promovarea ideilor, a obiectivelor și evident din modul în care câștigi electoratul, indiferent de câți membri sunt la început pot fi mai puțini, spre final mai mulți.
De aceea, propun prin acest proiect ca un partid politic să se înființeze cu 500 de membri fondatori minimum. Astăzi, sunt 25.000. De asemenea, propun ca acești 500 de membri fondatori să fie din minimum 10 județe sau 9 județe și circumscripția electorală a românilor domiciliați în străinătate. Astăzi, cei 25.000 de membri fondatori ceruți de lege trebuie să provină din 18 județe.
Repet, ce cer prin acest proiect: un partid să se înființeze cu numai 500 de membri fondatori care provin din 10 județe ale țării, minimum, sau 9 și circumscripția români cu domiciliul în străinătate.
Este o reducere drastică față de prevederile actuale ale legii – 25.000 din 18 județe. Trebuie să vă spun că în nici o altă țară din Uniunea Europeană nu există cifre ca în România, de genul 25.000. Există în Federația Rusă – 40.000, dar ne uităm spre Europa. Să vă spun câteva cifre din Europa: În Austria se cere 1 singur membru fondator pentru un partid politic; Spania și Slovenia – 2 membri fondatori, Belgia, Franța, Germania, Olanda, Luxemburg, Italia, Marea Britanie– 3 membri fondatori pot face un partid politic, Portugalia cere mai mult – 7500, oricum nu cât cere România.
Am analizat toate aceste lucruri, sunt și țări care cer 1 membru fondator, de pildă, dar susținut de 10.000 de semnături, și am ajuns la concluzia că 500 de membri fondatori este o cifră bună pentru România având în vedere populația României. Este un număr rezonabil și respectă dreptul de asociere prevăzut de Tratatul de la Lisabona.
Prin acest proiect, vrem să dăm posibilitatea ca în competiția politică să intre și partidele mai mici, să se înființeze partide care să promoveze idei, valori noi și competiția politică să fie, de fapt, cum convinge fiecare electoratul. Pot fi mai puțini la început, dar pot convinge electoratul. Și atunci vine mai mult electorat spre ei.
Este vorba despre libertate de asociere, de libertate de exprimare politică, este vorba de o competiție politică puternică și făcută de mai mulți, care nu poate să ne aducă decât mai multe valori.
De ce acum? Pentru că este început de sesiune parlamentară, proiectul l-am scris și va fi susținut de grupurile parlamentare ale PDL, și pentru că nu se va aplica acestor alegeri, se va aplica în viitor, deci nu poate fi adusă nicio acuză că este vreun scop ascuns în spatele acestui proiect”.
***
PROIECT DE LEGE
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 14/2003 a partidelor politice
EXPUNERE DE MOTIVE
Prezentul proiect de lege propune o reducere a numărului de membri fondatori necesari pentru înființarea unui partid politic de la 25.000 la 500, câte 50 de membri fondatori din 10 circumscripții electorale (județe sau municipiul Bucureşti) sau câte 50 de membri fondatori din 9 circumscripții electorale (județe sau municipiul Bucureşti) plus 50 de membri fondatori din circumscripția electorală a cetățenilor români cu domiciliul în străinătate. În România, pentru înființarea unui partid politic nou, Legea nr. 14/2003 a partidelor politice prevede obligația strângerii a cel puțin 25.000 de semnături ale membrilor fondatori, domiciliați în cel puțin 18 județe și municipiul București, dar nu mai puțin de 700 de persoane pentru fiecare județ și municipiul București.În nici o altă țară din Uniunea Europeană nu mai există această cerință pentru înscrierea unui partid politic: vezi la finalul articolului, în atașament, situația în statele membre UE.
În statele membre ale Uniunii, în special în democrațiile consolidate, numărul membrilor fondatori necesar pentru înființarea unui partid politic este redus tocmai pentru a permite o largă libertate de asociere și participare la viața publică.
Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, document cu caracter juridic obligatoriu pentru statele membre și anexă a Tratatului de la Lisabona, prevede Libertatea de întrunire și asociere (articolul 12) ca unul din drepturile fundamentale ale cetățenilor UE: “Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire paşnică şi la libertatea de asociere la toate nivelurile şi în special în domeniile politic, sindical şi civic….”
Statele membre trebuie să creeze condițiile pentru ca acest drept să poată fi exercitat în fapt de cetățeni, fără obstacole excesive.
Cerința din legea romană a unui număr mare de membri fondatori pentru înființarea unui partid politic este un obstacol excesiv pentru exercitarea dreptului de asociere, mai ales în domeniul participării la viața politică, vitală pentru o societate democratică.
Dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, de exemplu: (a) în 14 state se poate înființa un partid nou cu 1-10 membri, fără alte condiții suplimentare, (b) în 4 state sunt necesari 3 membri, cu condiții suplimentare de susținere prin semnături, (c) în 1 stat sunt necesari 50 membri cu condiție suplimentară de susținere prin semnături și participare la congres, (d) în 5 state sunt necesari 100, 200, 1000 ori maximum 1500 membri pentru înființarea unui nou partid, (e) numai în Portugalia – 7.500 este necesar un număr mai ridicat de membri fondatori, dar niciuna din aceste țări nu se poate compara cu România, unde legea actuală cere minimum 25.000 membri fondatori pentru înființarea unui nou partid.
Cazul României, în care se cer 25.000 de membri fondatori pentru înființarea unui partid este în afara normelor europene, cu atât mai mult cu cât țări cu populație mult mai mare solicită mai puțin de 1.000 de membri fondatori: Marea Britanie -3, Spania –2, Germania – 3, Franța – 3.
În cazul României, cerința unui număr excesiv de mare de membri fondatori este dublată și de o cerință geografică excesivă: partidul politic trebuie să aibă cel puțin câte 700 de membri în 18 județe și municipiul București.
Numărul mare de susținători necesari și cerința mare de acoperire geografică înseamnă, de fapt, că un partid românesc trebuie să aibă o organizare matură înainte de a fi înregistrat oficial. Cu alte cuvinte, legea actuală instituie practic un monopol al partidelor existente. Pentru înființarea unui nou partid, cerintele existenței a 25.000 de membri fondatori și a distribuirii geografice excesive sunt obstacole unice în Uniunea Europeană. Mai mult, legea actuală creează un monopol pe piața ideilor politice și proiectelor de guvernare în lipsa unei competiții între partide politice diverse, iar cetățenii României sunt limitați în dreptul de a alege liber și de a fi guvernați de organizațiile politice pe care le consideră cele mai adecvate intereselor și valorilor lor.
Pentru toate aceste argumente, acest proiect propune ca un partid politic să poată fi înființat de minimum 500 de cetățeni români, câte 50 de membri fondatori din 10 circumscripții electorale (județe sau municipiul Bucureşti) sau câte 50 de membri fondatori din 9 circumscripții electorale (județe sau municipiul Bucureşti) plus 50 de membri fondatori din circumscripția electorală a cetățenilor români cu domiciliul în străinătate.
Inițiatorii acestui proiect consideră că cerința de 500 de membri fondatori este rezonabilă și în acord cu dreptul la asociere prevăzut la Tratatul de la Lisabona. Competiția politică trebuie să aibă ca obiect valori și obiective. Mărimea și puterea unui partid depind de capacitatea membrilor săi (mulți sau puțini la început) de a convinge electoratul. De aceea, acest proiect dă posibilitatea ca în competiția politică să intre mai multe partide, iar succesul fiecăruia va depinde de valorile pe care le promovează și de cum convinge electoratul.
Monica Macovei – Proiect de modificare a legii partidelor politice – 23.02.2014
Una dintre cele mai bune idei postdecembriste.
Sper ca se va si pune in practica.
Toate masurile care au ca scop cultivarea/ instaurarea respectului si a bunului simt sunt binevenite si foarte asteptate.
Am asteptat/sperat sa se intample ceva ca alternativa la partidele/ politicienii actuale/ actuali. Proiectul pe care-l propuneti ne da speranta ca vom vedea si persoane oneste in viata politica, cu vointa de a face ceea ce trebuie pentru tara.
Cum am putea impune niste criterii de eligibilitate si ptr. persoanele propuse de partide sa candideze la Parlamentul Romaniei?
Va urez succes !!!!!
Doamnă Monica Macovei,
Vă felicit pentru această iniţiativă. Cum aceste cifre, „500 din 10 judeţe”, din punctul de vedere al libertăţii de asociere, rămân totuşi arbitrare, îmi permit să vă sugerez să mergeţi până la capăt şi să propuneţi un număr minim de doi sau trei membri fondatori sau o modificare care să nu mai prevadă în mode expres acest număr.
Pentru că sunt totuşi arbitrare şi nu se pot fonda direct în libertatea de asociere, aceste cifre, chiar dacă reprezintă un avans faţă de legea actuală, ar putea fi modificate mai târziu de o nouă clasă politică interesată de păstrarea propriului monopol.
Cu respect,
Doamna Monica Macovei
Va felicit pentru consecventa de care dati dovada in lupta contra coruptiei !
Locuiesc in Spania si impreuna cu cativa studenti de la universitate lucram la un proiect de lege de responsabilitate ministeriala , unul din punctele pe care accentuam este introducerea in codul penal al NEPRESCRIERII FAPTELOR DE CORUPTIE .
Spania , Italia si Romania sant tarile cu cei mai multi corupti scapati din cauza prescrierilor faptelor de coruptie .
Va rugam sa ne spuneti daca , dupa strangerea semnaturilor va putem prezenta proiectul si sa incercam sa ajunga pe masa parlamentarilor pentru dezbatere ?
Va multumim!
Doamnă Monica Macovei,
Apreciind încă o dată această iniţiativă a dumneavoastră şi în speranţa că veţi citi aceste comentarii, permiteţi-mi să va sugerez încă două motive pentru care consider că gestul trebuie dus până la capăt, anume ca legea să nu mai prevadă decât doi sau trei membri fondatori.
Dincolo de aspectul evident şi anume acela că în privinţa libertăţii de asociere, orice număr mai mare de doi sau trei este arbitrar, chiar trei, deşi are un sens, este arbitrar, căci pentru a te asocia ai nevoie de minim două persoane, deci dincolo de acest motiv fundamental, s-ar mai putea formula încă două argumente.
Primul, o chestiune de istorie recentă. La limită această regulă de minim 500 de membri fondatori rămâne chiar mai restrictivă decât prima lege postdecembristă, e vorba de decretul-lege 8/1989, semnat de Ion Iliescu, decret care prevedea, cum probabil vă amintiţi, un număr minim de 251 de membri fondatori. Pornind de aici, se poate vedea că, de vreme ce chiar acest număr de 251 e arbitrar, PDSR în 1996 a putut schimba legea menţionând un număr de minim 10.000 de membri fondatori (Legea nr. 27, din 26 aprilie 1996), pentru ca în 2003, ca şi cum România ar fi fost ameninţată de apariţia unui val de partide, să schimbe încă o dată legea, punând aberanta cifră de 25.000 (Legea nr. 14, din 9 ianuarie 2003). Pe scurt, dacă porneşti de la un număr arbitrar, care nu are un fundament puternic şi anume libertatea, atunci acesta poate fi schimbat arbitrar.
Al doilea argument este unul pragmatic. Propunerea de a schimba legea în sensul menţionării unui număr de doi sau trei membri fondatori ar produce un şoc iar discuţiile care ar urma nu ar putea ajunge, în cele din urmă, decât la aceeaşi concluzie, căci nici un număr mai mare de doi sau trei nu poate fi justificat. Chiar şi propunerea pe care aţi făcut-o a generat deja reacţii.
Cu respect,
Doamna Macovei,
Felicitari pentru initiativa. De ce e insa nevoie de 10 circumscriptii electorale?
Cu stima,
Liviu
Eu v-as sugera sa aduceti un amendament la acest proiect de lege, si anume sa oferiti posibilitatea infiintarii unor partide circumscrise strict unor interese locale. Un astfel de partid ar avea nevoie, sa zicem, de numai 150 de semnaturi pentru infiintare, dintr-un singur judet, si nu poate sa aiba candidati la alegeri si liste decat in judetul respectiv.