– Stimată Doamnă Macovei, a fost votat raportul cu privire la abolirea regimului de vize dintre UE şi Republica Moldova. Ce urmează?
Astăzi, Comisia LIBE (Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne) a votat cu 45 de voturi, o largă majoritate, eliminarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova oriunde ar fi aceştia în lume. Dacă au paşaport biometric al Republicii Moldova, aceştia pot călători fără vize în Uniunea Europeană. Mă refer aici şi la cei plecaţi din Republica Moldova, inclusiv la cei din regiunea separatistă transnistreană.
Urmează votul în plen din 25 februarie. Nu văd nicio problemă, va fi un „da” cu o largă majoritate. În paralel, trebuie să voteze Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne al UE, format din miniştri de Justiţie şi Afaceri Interne din statele membre UE. Acest consiliu se întruneşte pe 6–7 martie.
Presupun că şi Consiliul va spune „da”, deoarece toţi ambasadorii statelor membre UE au spus „da” în decembrie 2013. Decizia va fi apoi publicată în gazeta oficială a UE şi, în 20 de zile, va intra în vigoare. Predicţia mea este că, în aprilie sau mai, cetăţenii RM vor călători fără vize în UE. Libertatea de circulaţie va schimba foarte mult. Aşa s-a întâmplat şi în cazul României. După ce oamenii au început să circule, să ia contact cu cei din alte ţări, nu au mai vrut să audă de Est.
Bravo cetăţenilor şi autorităţilor din Republica Moldova, care au avut un plan de măsuri pentru eliminarea vizelor.
– Parlamentul European a adoptat rezoluţia cu privire la şcolile româneşti din regiunea transnistreană. A urmat şi reacţia aşa-zisului minister al afacerilor externe de la Tiraspol, care a calificat-o drept speculaţie. La ce să ne aşteptăm după adoptarea acestei rezoluţii?
Liderii regiunii separatiste trebuie să nu mai reţină directori, profesori şi elevi. Noi adoptăm în cadrul fiecărei plenare rezoluţii de urgenţă vizând ţările în care se înregistrează încălcări grave ale drepturilor omului. Dreptul de a învăţa în ce limbă vrei şi dreptul părinţilor de a decide în ce limbă să înveţe copiii lor este un drept fundamental. De aceea a fost adoptată această rezoluţie de urgenţă, eu sunt unul dintre autorii ei. Circa zece europarlamentari din partea Partidului Popular European au lucrat la elaborarea acestei rezoluţii. Rezoluţia cuprinde şi cazul directorului Iovcev de la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol.
În opinia mea, presiunile asupra Republicii Moldova vor creşte. În cazul Ucrainei, presiunile Federaţiei Ruse au crescut şi au ajuns la un nivel maxim în perioada dintre parafarea Acordului de Asociere la UE şi semnarea acestuia. În cazul Republicii Moldova se observă acelaşi lucru. Presiunile vor creşte până în momentul semnării Acordului de Asociere la UE.
Vor continua presiunile asupra şcolilor, vor fi presiuni care se vor manifesta prin interzicerea importului de produse din Republica Moldova şi nu mai ştiu ce le va mai trece prin cap.
E un moment de răscruce pentru Republica Moldova. Trebuie să reziste acestor presiuni, cetăţenii trebuie să înţeleagă că, odată semnat, Acordul produce efecte juridice. În această perioadă, nu veţi fi singuri. UE este lângă Republica Moldova, lângă toţi cetăţenii săi.
Toată lumea spune: aproape am pierdut Ucraina, am pierdut Armenia, nu ne permitem să pierdem şi Republica Moldova. În primul rând, nu ne permitem să pierdem Republica Moldova ca spaţiu al democraţiei. Din acest punct de vedere, cred că acest acord trebuie semnat nu la sfârşitul anului, ci în aprilie-mai.
– În contextul acestor provocări, cum este văzut acum formatul de negocieri 5+2 la Bruxelles? Am observat că au fost formulate anumite critici în acest sens.
Este adevărat, nu toată lumea crede în eficienţa rezultatelor dialogului din formatului 5+2. Europarlamentarii polonezi critică ceea ce se întâmplă de foarte mulţi ani în discuţiile din formatul 5+2. Se vor acţiuni mai ferme din partea UE. Eu sunt de acord. Cred că e cazul să mai lăsăm mănuşile de o parte, deoarece Federaţia Rusă nu se poartă cu mănuşi deloc.
Uitaţi-vă cum hărţuieşte, şantajează, reţine salariile profesorilor. Cred că noi, cei din UE, trebuie să fim mult mai fermi în relaţia cu Federaţia Rusă.
– Se vorbeşte acum la Bruxelles despre o posibilă reformatare a Parteneriatului Estic?
Am avut câteva întâlniri privind Parteneriatului Estic. Vom revizui acest format în funcţie de atitudinea statelor din Parteneriatul Estic. În ceea ce priveşte Republica Moldova, să nu aveţi nicio grijă. Rămânem într-o relaţie bilaterală Uniunea Europeană şi Republica Moldova şi sper să semnăm Acordul de Asociere. Vom revizui parteneriatul în cazul altor state, care nu au mers înainte pe drumul european şi nu şi-au respectat promisiunile făcute.
Noi toţi am făcut anumite promisiuni înainte de a intra în Uniunea Europeană. România a semnat Tratatul de asociere cu UE în 2000, dar a intrat în 2007. E foarte important să-l semnezi pentru că te poziţionezi politic şi economic de partea spaţiului european. Deodată vin investitorii pentru că au încredere în tine. Dacă se face o repoziţionare, oricum se va face în noul plen al Parlamentului European.
– Se vor mări fondurile pentru Republica Moldova şi Georgia în perioada 2014–2020, aşa cum a propus Polonia?
Din câte ştiu, se vor mări. Oricum, semnarea acordului, de altfel, presupune bani mai mulţi pe toate capitolele. Aceasta trebuie să înţeleagă cetăţenii Republicii Moldova: se fac reforme în toate domeniile: justiţie, anticorupţie, administraţie, comerţ, partea economică, competiţie, sănătate.
Cetăţenii RM trebuie să înţeleagă că nu se pot obţine rezultate într-o zi. Şi în România se desfăşoară acum reforma în domeniul sănătăţii. Politicienii români mai fac paşi înapoi în domeniul justiţiei şi anticorupţiei. Schimbările necesită timp. Important să existe voinţă politică la Chişinău şi să continue reformele, care vor fi grele.