Mi s-a părut normal ca la Bruxelles, la audierea publică din LIBE despre România și despre motivele care i-au scos pe oameni în stradă, să vină oamenii care au ieșit în stradă.
Orice europarlamentar român, indiferent din ce grup este, și de la PSD, trebuia să aducă oameni din stradă, pentru că avem această posibilitate. Avem bani pentru asta, sunt bani de la grupurile politice, în loc să își facă șepci și tricouri de campanie, puteau să plătească pentru ca acești oameni să vină.
Trebuia să fie sala plină de oameni care ieșiseră în stradă în România, pentru că se discuta exact motivul pentru care ei ieșiseră în stradă. Nu îi leagă pe protestatari nimic politic cu noi prin asta.
Eu am invitat protestatari, din București și din Timișoara, fără să îi cunosc personal. Am cunoscut unul în București și am auzit de unul din Timișoara, pe care l-am văzut la televizor și am cerut numărul lui. I-am sunat și i-am rugat pe ei să își aleagă oamenii cu care să vină.
Din păcate, nu li s-a dat voie să vorbească. În mandatul trecut, am avut foarte multe audieri publice pe diverse alte situații – cum ar fi modificarea Constituției în Ungaria – și se puneau întrebări din public. Acum s-a stabilit să nu se pună întrebări, oamenii nu au putut vorbi. Au vrut să distribuie 2-3 documente, cu care veniseră pregătiți, nu au avut voie să o facă. Nu au avut voie nici să aplaude. A fost o diferență de tratament foarte mare și dureroasă pentru acești oameni.
Am povestit acest episod și în interviul din această dimineață de la RFI România.
