Am explicat astăzi la RFI România care sunt câteva dintre neajunsurile proiectului de lege prin care Guvernul transpune Directiva confiscării extinse. Am scris această Directivă, am negociat-o cu colegii din Parlamentul European, cu Consiliul – cu statele membre, practic este produsul muncii mele împreună cu colegii. Am făcut-o cu gândul la România, pentru că multe lucruri sunt diferite față de România.
Directiva prevede, ca noutate pentru România, în primul rând principiul mergem după bani, trebuie luați banii înainte de orice. Pentru că banii trebuie să se întoarcă acolo de unde au fost furați. Mai este o noutate a Directivei – confiscarea de la terți, unde, iarăși, nu este complet tradusă.
În plus:
a). Nu s-au transpus definițiile. Definițiile sunt foarte importante, pentru că apoi Directiva reglementează fiecare lucru pe care-l definește. De exemplu, instrumentele, produsele infracțiunilor și bunurile sunt toate traduse prin bunuri.
b). Între ilicit și infracțional este o mare diferență. În loc de comportament ilicit, au pus activități infracționale. Activități infracționale înseamnă, pe românește, clar infracțiuni. În timp ce Directiva spune comportament ilicit – încălcând legea, dar nu comițând o infracțiune neapărat.
c). Nu se spune cine va pune în executare confiscarea. Eu m-am gândit pentru România că singura persoană interesată să ducă până la capăt o confiscare, adică să vadă banii (bunurile etc) confiscați, este judecătorul care a dat decizia definitivă de confiscare extinsă.
Am explicat toate aceste lucruri, pe larg, la RFI România, interviul putând fi citit și ascultat pe pagina de internet.
http://www.rfi.ro/justitie-97205-monica-macovei-directiva-confiscarea-extinsa-transpusa
„Europarlamentarul Monica Macovei a declarat în exclusivitate la RFI că directiva europeană privind confiscarea extinsă a averilor nu este transpusă nici măcar pe jumătate în proiectul aprobat de Guvern vineri.
Guvernul a aprobat în ședința de vineri un proiect de lege privind confiscarea extinsă a averii.
Astfel, cei condamnați pentru infracțiuni de serviciu, cum ar fi delapidare, abuz în serviciu sau conflict de interese, îşi vor pierde averea dobândită în ultimii cinci ani, dacă prin astfel de fapte au obținut un folos material.
Este practic o transpunere în legislația națională a directivei europene privind confiscarea extinsă a averilor, directivă scrisă și negociată de europarlamentarul Monica Macovei.
Monica Macovei a declatat însă în exclusivitate la RFI că Guvernul de la București nu a transpus nici măcar pe jumătate directiva europeană.
În plus, Monica Macovei crede că proiectul va suferi modificări și în Parlament, pentru că acesta trebuie adoptat în final de legislativ:
”Am scris-o, am negociat-o cu colegii, cu Parlamentul European, cu Consiliul, cu statele membre, practic e produsul muncii mele împreună cu colegii”, a declarat Monica Macovei la RFI.
”Termenul (de transpunere a directivei n.r.) a fost de doi ani și jumătate, s-a împlinit pe 4 octombrie 2016. Nu a fost transpusă în legislația națională și adoptată de Parlamentul României, drept care deja Comisia Europeană a început o procedură de infrigement împotriva României”, a amintit europarlamentarul.
Monica Macovei: Mă așteptăm să o transpună, pentru că o transpun cum vor ei și am văzut cam ce vor ei în dreptul penal.
Rep: Nu s-a transpus tot ce este în directivă?
MM: Nu. Nu s-au transpus definițiile care sunt foarte importante, pentru că apoi directiva reglementează fiecare lucru pe care îl definește, cum ar fi bunuri, instrumente, instrumentalități, bani, valori, confiscare, terți. Le definește într-un anumit fel și apoi le reglementează în feluri diferite. La noi, de exemplu, instrumentele, produsele infracțiunilor și bunurile sunt toate traduse prin bunuri.
Rep: Cum trebuia să facă Executivul?
MM: Să pună un prim capitol care să facă parte din lege cu definiții. Instrumentele cu care faci o infracțiune și bunurile pe care le obții sunt reglementate diferit în cursul directivei. Directiva prevede ca noutate pentru România, în primul rând, principiul ”mergem după bani, trebuie luați banii înainte de orice”, pentru că banii trebuie să se întoarcă acolo de unde au fost furați. (…)
Punctul cel mai important – confiscarea extinsă. Confiscarea extinsă prevede o combinație între dreptul penal și civil și anume: dacă ai prins persoana X că a luat mită 100.000 de euro și judecătorul consideră că este vinovat, el îi va da o pedeapsă cu închisoare pe măsura celor 100.000 de euro. Acum, confiscarea extinsă merge mai departe și spune așa: dacă tu judecător l-ai condamnat pe X pentru mită, atunci te uiți la toată averea lui, te uiți la veniturile legale, ale lui și ale familiei și la tot ce are în realitate, nu numai pe numele lui, ci și pe numele terților. E important să se dovedească, și asta o vor dovedi procurorii, că acele bunuri aflate pe numele oricui sunt de fapt sub controlul celui aflat sub acuzare. Și în aceste moment, dacă tu nu poți face legătura, tu acuzat, între veniturile legal obținute și ce ai în realitate sub controlul tău, indiferent de numele pe care aceste bunuri, bani, valori sunt, diferența se confiscă. Se merge cu 5 ani în urmă. Asta a fost transpusă corect – se merge cu 5 ani în urmă.
Monica Macovei: În loc de ilicit au pus activități infracționale. Acest lucru va reduce cu mult confiscarea extinsă în România
Dar ce am văzut este că în loc de comportament ilicit au pus activități infracționale. Confiscăm extins, adică dincolo de ce s-a făcut dovada penală și te duci la închisoare eventual, s-a spus – confiscarea extinsă se aplică numai dacă se dovedește că bunurile nejustificate provin din activități infracționale. Ori activități infracționale înseamnă, pe românește, infracțiuni, în timp ce directiva spune clar comportament ilicit.
Rep: Care e diferența între cele două?
MM: Între ilicit și infracțional e o mare diferență. Înseamnă încălcând legea, dar nu comițând o infracțiune neapărat. De exemplu, înseamnă acumulând valori pe care tu nu ai cum să le justifici. Așa cum Fiscul ar trebui să se ducă la foarte multă lume și să întrebe: Dar de unde ai un AUDI în față, sau un Mercedes, sau casa, pentru că tu ai un salariu mic? Adună toate veniturile familiei. Se prezumă că e un comportament ilicit. Este o enormă diferență și va reduce cu mult confiscarea extinsă în România.
Mai este o noutate a directivei: confiscarea de la terți, unde iarăși nu este complet adusă, deloc (transpusă în legislație n.r.). În România funcționează principiul bunei credințe, dintotdeauna. Dacă tu ai cumpărat o casă, un teren, o bicicletă, orice, neștiind că este furată sau că este confiscată, atunci ești de bună credință și statul nu ți-o poate confisca. Ori asta se schimbă acum. Statul este primul care trebuie să-și recupereze datoria și să nu uităm că statul și banii statului suntem noi, iar păgubitul se întoarce împotriva celui care i-a vândut bunul furat și se descurcă, îi face proces și își ia banii înapoi.
Rep: Cum vedeți acest proiect de lege al Guvernului, directiva transpusă în proiect?
MM: Nu este nici pe jumătate. Nu mai este nici pe jumătate. Și mai este o problemă, unde iar directiva spune, iar transpunerea românească tace: cine pune în executare confiscarea? Că noi avem această problemă. Confiscă instanțele, în procedura asta normală de confiscare, dar nu se pune în executare. Directiva nu precizează cine, pentru că fiecare stat are un sistem. În alte state există agenții private, care a doua zi ți-a confiscat ce e de confiscat …. Eu m-am gândit pentru România că singura persoană interesată să ducă până la capăt o confiscare, adică să vadă banii confiscați, este judecătorul care a dat decizia definitvă de confiscare extinsă.
Rep: Proiectul Guvernului va ajunge în Parlament pentru dezbatere. Ce credeți că se va întâmpla acolo?
MM: Sinceră să fiu, cred că va fi redus și mai mult sau va fi adoptat așa cum este în cel mai bun caz.
Rep: Ce se întâmplă în cazul în care o directivă nu este transpusă așa cum trebuie?
MM: Este iarăși procedură de infrigement. Și mai e vorba de onoarea țării. România va fi permanent criticată”.
