Articol pe care l-am scris împreună cu Natasha Srdoc și care a fost publicat în Huffington Post:
Priorități pentru România: consolidarea statului de drept și creşterea libertății economice
Natasha Srdoc (coautor), cofondator al Institutului Adriatic pentru Politici Publice și al Sumitului Liderilor Internaţionali și Monica Macovei, europarlamentar și fost Ministru al Justiției în România.
_____
Becky Norton-Dunlop, vice-președinte the Heritage Foundation și fostul director al Cabinetului de la Casa Albă în administrația președintelui Ronald Reagan ni s-a alăturat în cadrul discuțiilor noastre din Parlamentul European, Bruxelles, în decembrie 2014. Ne-am exprimat îngrijorarea cu privire la țările cu un stat de drept slab, absența independenței judiciare și corupția larg răspândită în cele mai multe dintre fostele țări comuniste din Europa de Est. Există câteva exemple bune, printre care şi Estonia, a cărei tranziție la economia de piață a fost condusă de liderul de reformă Mart Laar. Conform indexului din 2015, Estonia ocupă locul 2 în clasamentul celor mai libere țări din Europa și se află printre cele mai libere 10 țări din lume.
Pentru a clarifica importanța libertății economice, este necesar să ne uităm la relația dificilă dintre indivizi și guvern.
Conform Indexului Libertății Economice 2015, publicat de Fundația Heritage, în parteneriat cu Wall Street Journal „cele mai accentuate tipare ale libertății economice implică exercitarea dreptului la proprietate privată în mod absolut, libera circulație a serviciilor, capitalurilor și bunurilor, precum și absența oricărei forme de constrângere a activității economice dincolo de ceea ce este necesar pentru protecția și menținerea libertății în sine”.
Indexul Libertății Economice arată că un nivel ridicat al libertății economice duce la creșterea PIB-ului pe cap de locuitor și a nivelului de trai, reducerea sărăciei, sporirea oportunităților în educație, îmbunătățirea performanței ecologice, a asistenței medicale și a eficienței guvernării democratice.
Experienţa acumulată în decenii de cercetare a dezvoltării economice şi a economiilor de tranziţie arată anumite principii clare de urmat pentru a atinge un nivel crescut de creştere economică.
Deceniile de experienţă şi cercetare în dezvoltarea economică și în economiile de tranziție furniza un set clar de principii necesare pentru a atinge un nivel ridicat de creștere economică.
Indexul Libertății Economice publicat de Wall Street Journal şi fundația Heritage clasifică aceste principii în patru mari categorii față de care guvernele au influență: statul de drept, dimensiunea guvernamentală, eficiența regulamentelor și piețele deschise. Aceste categorii includ 10 componente specifice ale libertății economice. Fiecare economie primește un scor general de libertate economică bazat pe media ponderată a celor 10 libertăți economice, fiecare numerotat pe o scară de la 0 la 100, 100 fiind cel mai mare.
Abordarea preferată de UE privind reformele se concentrează pe compatibilitatea guvernamentală cu normele UE. În unele cazuri, această abordare limitează libertatea economică, in loc să o sporească. Acest indice aflat în opoziție cu această abordare încearcă să răspundă la întrebările de interes esențial pentru cetățeanul de rând.
Mă lasă guvernul să-mi ţin banii sau îmi confiscă o mare parte din veniturile obținute prin taxe? Este proprietate privată protejată în general? Pot obține un loc de muncă cu ușurință? Dacă încep o afacere, pot angaja și concedia uşor? Pot cumpăra și vinde uşor atât în interiorul ţării, dar şi in afara ei? Este guvernul în competiție cu întreprinderile private, sau le sprijină? Sunt în măsură să mă prevalez de efectele contractului? Cât de relevantă este corupția în acest caz?
Indexul dă un punctaj ţărilor bazat pe astfel de întrebări. Ca urmare a acestui punctaj, autorii au calificat tipul statului de drept ca fiind „suprimat” în toate țările din sud estul Europei, inclusiv în România. Această diferenţiere cuprinde independenţa dreptului la proprietate private în faţa corupţiei.
Milton Friedman, laureat al Premiului Nobel în economie, a subliniat importanța dreptului de proprietate afirmând că acesta a fost „dreptul de bază al omului și a reprezentat o bază pentru alte drepturi ale omului.”
Libertatea economică a României este 66,6 în Indexul din 2015, ceea ce o clasifică o economie liberă moderată. Ca urmare a libertății economice globale în creștere cu 1.1 puncte de la an la an, România a scăzut de la locul 29 la locul 27, din 43 de țări cotate din Europa și de la locul 62 la locul 57 din 178 de țări evaluate în lume. Având cea mai mare mai mare creștere anuală din clasamentul Indicelui Libertății Economice 2015, România a înregistrat o creştere în independenţa faţă de corupție (+5.3), libertatea muncii (+3,4), cheltuielile guvernamentale (+3.1), monetar (+0.2) și libertatea comerțului (+ 0.2). În același timp, libertatea de a face afaceri (-1.2) a scăzut, ca urmare a faptului că nu au fost implementate în totalitate procedurile eficiente de faliment, conform Indexului din 2015. Deficiențele majore ale României persistă în domeniul statului de drept, care cuprinde dreptul la proprietate privată și independenţa faţă de corupție care sunt ambele evaluate ca „subminate.”
Indexul din 2015 a inclus datele naţionale până la 30 iunie 2014 care au reflectat îmbunătățirile României în lupta pentru combaterea corupției.
Între timp, un lucru devine tot mai limpede – România devine un lider regional făcând valuri în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. BBC menționează că, în doar un an, Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România a condamnat 1138 persoane publice aflate în poziţii de conducere, inclusiv politicieni de rang înalt, oameni de afaceri, judecători și procurori. Cel mai recent raport referitor la MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare) publicat de către Comisia Europeană în ianuarie 2015 a salutat eforturile României:
Activitatea instituțiilor cheie judiciare și de integritate pentru combaterea corupției la nivel înalt are un ritm impresionant, și a avut ca rezultat creșterea încrederii românilor în sistemul judiciar, în general, și în urmărirea penală în special.
Acest progres a fost susținut de un profesionalism sporit în sistemul judiciar în general. Acest progres a implicat o dorință de a apăra independența sistemului judiciar într-un mod mai consistent și o abordare mai dinamică a coerenței jurisprudenței.
Din cele zece categorii de libertate economică, România este evaluată „liberă” din punct de vedere economic în trei domenii: libertatea fiscală, libertatea comerțului și a investițiilor.
Pentru a spori libertatea economică a cetățenilor săi și a le permite să aibă un standard de trai mai ridicat, România trebuie să continue eforturile de eradicare a corupției și de a stabili un sistem judiciar independent și eficient. Aceste reforme trebuie să devină ireversibile. De asemenea, România trebuie să micșoreze cheltuielile guvernamentale, să crească flexibilitatea pieței forței de muncă și să evite cheltuirea inadecvată a subvenţiilor de stat.
Toate cele 10 categorii de libertate economică ţin de domeniul politicilor guvernamentale. Combinaţia cadrului legislativ împreună cu politicile guvernamentale poate garanta creşterea libertăţii economice a cetăţenilor:
1) Sprijinirea liderilor politici cu un angajament solid față de integritate, combaterea corupției, precum și de consolidarea statului de drept, prin stabilirea unor reguli de etică clare pentru cei care aderă la funcții publice.
2) Practicile corupte să se facă cunoscute și apoi eliminate.
3) Reducerea sarcinii fiscale suportată de contribuabili.
4) Reducerea cheltuielilor guvernamentale.
5) Simplificarea procedeelor de înregistrare, operare și închidere ale unei afaceri.
6) Libertatea crescută în ceea ce privește contractul de muncă dintre angajator și angajat.
7) Menținerea stabilității prețurilor prin inflație scăzută și predominanța prețurilor de piață
8.) Eliminarea barierelor tarifare și netarifare.
9) Creşterea nelimitată investițiilor în toate sectoarele atât de către investitorii autohtoni, cât și de cei străini.
10) Creşterea competiţiei în sectorul financiar și dezvoltarea pieței de capital.
Condiția necesară pentru punerea în aplicare a fiecăreia dintre aceste măsuri este statul de drept. În fiecare dintre aceste măsuri, aceleași legi se aplică tuturor cetățenilor și nici un individ nu este mai presus de lege. Niciun individ, nicio organizație sau niciun proprietar al unei societăți nu pot fi favorizaţi – nu trebuie să existe niciun favor special. Corupția trebuie să fie aspru pedepsită.
România trebuie să ofere condiții pentru a crește libertatea economică bazate pe statul de drept. Numai atunci liderii săi pot crea oportunități pentru toți și avantaje nimănui.