Propunerile mele privind simplificarea procedurii de ridicare a imunității parlamentare au fost depuse în Parlamentul României.

Propunerile mele privind simplificarea procedurii de ridicare a imunității parlamentare au fost depuse în Parlamentul României.

Principalele modificări sunt:

• În Comisia juridică votul asupra cererii de ridicare a imunității parlamentare a unui senator, deputat, ministru sau fost ministru va fi deschis, în Plen va fi vot electronic deschis, iar ședințele vor fi publice.

• Comisia juridică va întocmi şi adopta un raport în termen de maximum 24 de ore;

• Plenul Camerei din care face parte senatorul sau deputatul vizat  se va pronunța prin vot în maximum 24 de ore.

• Comisia juridică și Plenul verifică exclusiv dacă există indicii privind comiterea unei fapte penale, pe baza referatului procurorilor prin care se cere aprobarea reținerii, arestării sau percheziției. Este interzisă luarea unei hotărâri pe considerente de oportunitate sau pe evaluarea probelor din dosar, aceasta fiind atributul exclusiv al judecătorilor.

• Dacă parlamentarul vizat de o cerere de reținere, arestare sau percheziție  nu este prezent la ședința de Plen în care se votează această cerere,  poate trimite în scris  punctul său de vedere, care va fi citit în Plen.

În ultimii ani, din 9 cereri de ridicare a imunității, Parlamentul a tergiversat și apoi a respins 8 astfel de cereri, prin vot secret şi cu invocarea unor motive care au depăşit competenţa Parlamentului şi au intrat în domeniul puterii judecătoreşti.

Am argumentat în proiectul pe care l-am scris că rolul Parlamentului în aceste proceduri trebuie să constea numai în verificarea existenţei unor indicii privind comiterea unor fapte penale, pe baza motivării din referatul procurorilor, și nu în examinarea sau interpretarea probelor, așa cum a arătat și Curtea Constituțională a României prin Decizia 319/19.06.2013. Curtea a afirmat că “examinarea de către Parlament”, prin Camerele sale, sau de către comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, „a probelor care stau la baza cererii de reţinere, arestare ori percheziţie a unui deputat sau senator ori a cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, asemenea unui organ de jurisdicţie, ar echivala cu admiterea unei ingerinţe a Parlamentului în activitatea altor autorităţi publice, în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale referitoare la separaţia puterilor în stat”.

În aceeași Decizie, Curtea Constituțională a dat exemplul Bundestag-ului din Germania, unde “nu se realizează un examen al probelor, iar decizia adoptată nu conţine o calificare a ceea ce este corect ori greşit sau o constatare a vinovăţiei ori nevinovăţiei”.

Propunerea legislativă scrisă de mine și depusă marți, 24 iunie, în Parlamentul României, modifică şi completează Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, în cazul parlamentarilor miniștrilor și foști membri ai Guvernului.

Proiectul de lege și expunerea de motive pot fi citite integral mai jos.

***

Propunere Legislativa imunitate – Monica Macovei

Expunere de motive imunitate – Monica Macovei