Mai jos, un comunicat de presa in legatura cu vernisajul expozitiei „Memoria ca forma de justitie”, organizata de mine si Fundatia Academia Civica la Parlamentul European, plus mesajul video al presedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek, referitor la rezistenta anticomunista in Romania:
„Vreau sa ne amintim, vazand aceasta expozitie, de deportatii romani, de mortii romani, de detinutii romani care au luptat impotriva comunismului”, a declarat europarlamentarul Monica Macovei, marti, 18 octombrie, la vernisajul Expozitiei „Memoria ca forma de justitie”. Monica Macovei a afirmat ca aceasta expozitie, pe care a organizat-o la Parlamentul European in parteneriat cu Fundatia Academia Civica, este o forma de justitie simbolica. „De aceea am numit-o Memoria ca forma de justitie. Din pacate nu am avut o justitie reala. Continuam sa ne gandim la justitie in acest fel, sa ne amintim, sa nu uitam, sa-i cinstitm pe cei care s-au sacrificat”, a mai spus Monica Macovei.
In mesajul pe care l-a trasmis cu ocazia organizarii expozitiei Memoria, ca forma de justitie, presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a declarat ca aceasta expozitie este despre oameni care au fost “lumina calauzitoare prin intunericul comunismului”. „Regimurile totalitare conduc prin forta, intimidare si teama, fara limita si fara scrupule. Distrug familii, legaturile dintre oameni, ii instiga pe prieteni unii impotriva altora si manipuleaza istoria, memoria si chiar imaginatia. Victimele comunismului si cei din rezistenta anticomunista au facut istorie. Sacrificiul lor nu va fi uitat”, a declarat Jerzy Buzek.
Presedintele Academiei Civice, Ana Blandiana, i-a multumit Monicai Macovei pentru initiativa de a organiza aceasta expozitie la Parlamentul European, care i-a oferit posibilitatea sa prezinte „jumatate de secol de istorie comunista ce a avut drept combustibil ura”. Ana Blandiana a amintit ca in urma cu 18 ani, cand a prezentat proiectul primului Memorial al victimelor comunismului, principalul argument a fost ca „nu putem sa visam o Europa unita decat in masura in care vom fi in stare sa ne unim nu numai politicile, ci si obsesiile”. „Iar obsesia Europei de est, si a Romaniei, era aceea a suferintei pe care o indurase”, a mai spus Ana Blandiana.
Editorul „Cartii negre a comunismului” si rectorul Scolii de vara de la Sighet, Stephane Curtois, a subliniat ca procesele de decomunizare si de democratizare sunt unite. „Procesul de democratizare este in mod automat insotit de procesul de decomunizare. Munca de decomunizare nu este una linistita (…), este o batalie politica, mediatica”, a adaugat Stephane Curtois.
La vernisajul expozitiei Memoria, ca forma de justitie au participat aproximativ 200 de persoane, eurodeputati, ambasadori, comisarul Dacian Ciolos, reprezentanti ai institutelor de cercetare a crimelor comunismului din tari europene si istorici, intre care Katalin Somlai (Budapesta), Anneliese-Ute Gabanyi (Berlin), Pierre Hassner (Berlin), Petruska Sustrova (Praga), Jose Maria Ballester (Madrid) si Goran Lindblad, recent numit presedinte al Platformei Memoriei si Constiintei Europene.
Jerzy Buzek, presedintele Parlamentului European, despre rezistenta anticomunista:
Ati facut un lucru deosebit de important, nu numai pentru memoria victimelor comunismului, dar si pentru noi, victimele tranzitiei.
Poate ca Europa va intelege ca au fost, deci mai sunt si alt fel de romani decat clasa politica actuala, decat functionarimea, justitia corupta sau decat disperatii care, negasind aici un stat normal, au invadat occidentul.
„de deportatii romani, de mortii romani, de detinutii romani care au luptat impotriva comunismului”
Pacat ca nu va ocupati si de deportatii si impuscatii soldati si ofiteri romani de catre rusi imediat ce mult stimatul nostru rege a semnat capitularea neconditionata. Sa mai Traiasca regele?
Foarte bine ati facut organizand aceasta expozitie. Asimetria cu care se masoara cele doua regimuri totalitare care au insangerat secolul trecut – nazismul si comunismul – dovedeste limpede ca Europa are inca o rana ascunsa, nevindecata : comunismul.
Cordonul sanitar de ingaduintze si minciuni de care e, inca, inconjurat comunismul risca sa eclozeze noi forme de manifestare ale Stangii Istorice : corectidudinea politica de exp.
Cand Occidentalii vor ajunge sa inteleaga ca si nazismul a fost socialism pur, ca nu e deloc o excrescentza tumorala a Dreptei, a „capitalismului oligarhic” si a regimului parlamentar, liberal in esenta sa, atunci vor pricepe ca cele doua intruchipari au reprezentat capul si pajura aceleiasi monede : fenomenul totalitar : extrema Stanga si nu cum se crede indeobste, gratie eficacitatii durabile a propagandei lui Stalin – nazismul la polul opus „fortelor progresiste”, in avangarda caruia s-ar fi situat, vezi Doamne, comunismul..
Atunci vom sti mai bine pe unde ne aflam si ce riscuri presupune in viitor seductia etatista. In concluzie, dezideratul plasarii comunismului pe acelasi plan cu nazismul e o problema de actualitate – chiar daca va trebui sa fluieram in biserica pentru asta ; chiar daca riscam sa deranjam stomacelele fine si sensibilitatile recepte, comunistoide, ale prea multor vestici..