Am votat astazi pentru ca muncitorii care au fost concediati in 2011 de intreprinderea Nokia de la Jucu – judetul Cluj sa primeasca sprijin financiar, in valoare de 2.942.680 de euro, pentru reintegrarea pe piata muncii. Delegatia Romaniei in PPE a transmis astazi un comunicat de presa cu detalii, pe care il public integral.
“Strasbourg, 12.12.2012
Delegatia Romaniei in PPE saluta aprobarea sprijinului pentru somerii de la Nokia
Parlamentul European a aprobat astazi prima cerere depusa de Romania pentru mobilizarea Fondului European de ajustare la Globalizare (FEG), in sprijinul muncitorilor disponibilizati de intreprinderea Nokia (comuna Jucu, judetul Cluj) în anul 2011.
Ca urmare a votului acordat astazi, cei 1904 muncitori disponibilizati vor beneficia de un sprijin financiar de 2.942.680 EUR, in vederea reintegrarii pe piata muncii.
Cererea, prima de acest fel din partea Romaniei, a fost prezentată Comisiei la data de 22 decembrie 2011, ca urmare a initiativei Guvernului Boc.
Delegatia Romaniei in Grupul Partidului Popular European in Parlamentul European, formata din PDL si UDMR, saluta aprobarea acestei cereri, pentru accelerarea careia a depus demersuri pe langa Comisia Europeana si in cadrul Comisiei pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale Parlamentului European.
Context: Anul trecut, Nokia a decis sa inchida fabrica de telefoane mobile si infrastructura din localitatea Jucu din judetul Cluj, mutandu-si productia in afara Uniunii Europene, dupa ce a investit 60 de milioane de euro in aceasta intreprindere inaugurata in 2008. In urma acestei actiuni, SC Nokia Romania SRL si o serie de furnizori ai acesteia au disponibilizat un numar de nu mai putin de 1.904 de persoane. Fondurile acordate prin FEG se adreseaza in special persoanelor care si-au pierdut locul de munca in urma schimbarilor survenite in structura comertului mondial, de exemplu cand o intreprindere de mari dimensiuni isi închide portile ori se muta in afara UE cum este cazul fostei uzine Nokia de la Cluj, dar si ca urmare a crizei economice si financiare. În mod concret, FEG asigura finantarea unor masuri destinate celor disponibilizati precum asistenta pentru cautarea unui loc de munca, sesiuni de formare generala, reconversie profesionala si orientare profesionala, dar si mentorat si promovarea spiritului antreprenorial”.
Dna Macovei,
Vreti sa candidati la Presedintia PDL.
Eu cred ca e timpul ca dl Blaga sa se retraga , dupa asa dezastru in alegeri…si dupa ce i-au facut dlui Papahagi…
Va multumesc,
sarbatori fericite
Doamna Monica Macovei,
Va remit mai jos un material privitor la validarea alegerii deputatilor si senatorilor nou-alesi, precum si privind depunerea de catre acestia a juramantului, asa cum rezulta din Constitutie ca trebuie indeplinite aceste acte.
Juramantul prevazut de art. 3 al Legii nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si senatorilor, pe care acestia trebuie sa-l depuna, vorbeste despre credinta patriei si fidelitate fata de popor. Este asadar un juramant fata de patrie si popor, care trebuie, in logica lucrurilor, facut in fata unui organ reprezentativ al poporului.
Camerele Parlamentului, Parlamentul, Presedintele Romaniei sunt organe reprezentative ale poporului. Dar pentru ca aceste subiecte sa primeasca un juramant de credinta si fidelitate este necesar sa fie in exercitarea mandatului. Asa se face ca nu poate fi depus un juramant in fata Presedintelui Romaniei nou-ales daca acesta nu a intrat inca in exercitiul mandatului. In acest caz juramantul se depune in fata Presedintelui Romaniei vechi, inca in functie. De asemenea, juramantul nu poate fi depus in fata Presedintelui Romaniei susupendat din functie, nici in fata Parlamentului dizolvat.
In ceea ce priveste deputatii si senatorii nou-alesi, atat potrivit dispozitiilor Legii sus-citate, cat si regulamentelor parlamentare, juramantul s-a depus de 22 de ani incoace, dupa caz, in fata celorlalti deputati, respectiv senatori nou-alesi, fara ca acestia din urma sa fi intrat in exercitiul mandatului. Cercetand, de pilda, stenograma sedintei din 19 decembrie 2008 a Camerei Deputatilor constatam ca juramantul s-a depus in ordinea alfabetica a judetelor, apoi, in cadrul judetului, in ordinea numerica a colegiilor uninominale. Asa se face ca dl. Calin Potor, ales in Colegiul uninominal nr. 1 Alba, a depus primul juramantul, in fata unor deputati nou-alesi care inca nu depusesera juramantul.
Potrivit dispozitiilor art. 70 alin. (1) al Constitutiei, deputatii si senatorii intra in exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub conditia validarii alegerii si a depunerii juramntului. Aceasta inseamna ca la momentul la care dl. Calin Potor depunea juramantul, nici unul din ceilalti deputati nu intrase in exercitiul mandatului, de vreme ce nu depusese inca juramantul.
Ca o consecinta neindoielnica, la momentul depunerii de catre dl. Calin Potor a juramantului nu se poate vorbi despre Camera Deputatilor in exercitiul mandatului, respectiv despre intrunirea legala a acesteia – v. si art. 11 al Regulamentului Camerei Deputatilor -, de vreme ce nici unul dintre deputati nu intrase inca in exercitiul mandatului, neindeplinind inca, dupa cum dispune art. 70 al Constitutiei, conditia de a fi depus juramantul, aceasta fara a mai vorbi despre intrunirea legala a respectivei Camere, intrunire care, in logica lucrurilor, dupa cum dispune si art. 11 sus-citat, nu poate sa fie decat ulterioara depunerii juramantului de catre toti deputatii nou-alesi sau, sa zicem, a unei majoritati calificate de cel putin 2/3.
Adunarea deputatilor nou-alesi primeste, in lumina celor expuse mai sus, calitatea de organ reprezentativ al poporului in exercitiul mandatului, sub denumirea Camera Deputatilor, abia din momentul intrunirii sale legale, recte abia dupa ce cel putin 2/3 din numarul deputatilor nou-alesi au fost validati si, respectiv, au depus juramantul. Cum dl. Calin Ponor a depus juramantul in fata unei adunari neavand inca o asemenea calitate – de organ reprezentativ al poporului in exercitiul mandatului -, juramantul respectiv este nul de drept. In acest sens este de retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 63 alin. (4) al Constitutiei, mandatul Camerelor se prelungeste pana la intrunirea legala a noului Parlament, recte a noilor Camere. Aceasta inseamna ca la momentul la care dl. Calin Ponor depunea juramantul, in mandat, avand calitatea de organ reprezentativ al poporului, era Camera Deputatilor anterioara, aleasa in 2004, abstractie facand de faptul ca si in cazul acesteia cele expuse anterior raman in mod corespunzator valabile.
In mod similar, si juramantul depus de fiecare din ceilalti deputati nou-alesi este nul. Astfel, al doilea deputat nou-ales din lista a depus juramantul in fata unui deputat nou-ales al carui juramant este nul (dl. Calin Ponor), precum si in fata celorlalti deputati nou-alesi, care nu ajunsesera sa depuna inca vreun juramant etc.
Din cele expuse mai sus rezulta ca deputatii si senatorii nou-alesi in 2008 nu au format niciodata Camera Deputatilor intrunita legal, respectiv un organ reprezentativ al poporului in exercitiul mandatului.
Lucrurile stau similar si in privinta Senatului, precum si in privinta validarii deputatilor si senatorilor nou-alesi.
Cele expuse mai sus arata ca juramantul de care vorbeste Legea sus-citata pe care urmeaza sa-l depuna deputatii si senatorii nou-alesi in cursul alegerilor din 9 decembrie 2012 trebuie depus din perspectiva constitutionala fie in fata Camerei Deputatilor aleasa in 2008, abstractie facand de acelasi viciu, fie in fata Senatului corespunzator, fie in fata Parlamentului corespunzator, fie in fata Presedintelui Romaniei.
Ultima solutie este corecta din punct de vedere constitutional. Dupa depunerea juramantului in fata sa, Presedintele Romaniei urmeaza sa numeasca deputatii si senatorii prin decret, in baza dispozitiilor art. 94 lit. c) al Constitutiei.
Cat priveste convocarea Parlamentului nou-ales de care vorbeste art. 63 alin. (3) al Constitutiei, aceasta trebuie sa aiba loc dupa validarea alegerii deputatilor si senatorilor nou-alesi, respectiv dupa ce acestia au depus juramantul in fata Presedintelui Romaniei. Aceste proceduri, respectiv aceste acte trebuie asadar indeplinite inlauntrul termenului de 20 de zile de care vorbeste articolul sus-mentionat al Constitutiei, validarea urmand sa fie realizata de vechile Camere.
Cele prezentate anterior arata ca intreaga constructie a arhitecturii republicii este viciata, cu consecinte dintre cele mai imprevizibile in viitor, inclusiv de ordin juridic. In acest sens, pentru lamurirea lucrurilor este necesara interventia imediata a Presedintelui Romaniei, in calitatea sa de garant al respectarii Constitutiei.
Al dvs., Valeriu Mangu
D-na Macovei,
Aveti toate calitatile sa deveniti Angela Merkel a Romaniei.
Va rog aveti curajul sa o faceti si primul pas este Presedintia PDL.
Suntem multi alaturi de dvs..
Cu stima,
Eugen Oprisa
Iasi
Acelasi sprijin ar trebui dat si locuitorilor din Rosia Montana dupa o retragere a concesiunii.
In mod normal ar trebui sa fie despagubiti toti locuitorii de la Rosia Montana de catre statul american .
ce treaba are statul american cu RMGC ?
Google zice ca „Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a fost înființată în anul 1997, în urma unor fuziuni succesive și prin asociere cu compania minieră de stat Minvest SA Deva. Acționarii RMGC sunt Gabriel Resources cu 80,46% din totalul acțiunilor, acționar majoritar (cotată la Bursa din Toronto cu simbolul GBU) și compania minieră de stat Minvest Deva cu 19,31% din capital.[1]
Licența de concesionare a fost primită în 1997, și a fost acordată pentru 20 de ani (deci pana in 2017)”
tot Google mai zice ca in 1997 pres. era Emil Constantinescu, premier Ciorbea, Tariceanu la Industrie, Magureanu/ Costin Georgescu la SRI, Talpes/Harnagea la SIE.